OMUL PALEOLITIC NORDIC ERA MAI INTELIGENT DECÎT OMUL MODERN (II)

Așa cum spuneam în articolul precedent, Broca își propusese să compare inteligența omului de Cro-Magnon cu cea a omului modern, dar a abandonat proiectul. Am reluat eu acest proiect și am demonstrat că inteligența Cro-Magnonilor era superioară inteligenței oamenilor actuali, că încă din paleolitic inteligența omului e într-un proces de scădere, fenomen pe care l-am denumit antropoliză. Aici voi încerca o demonstrație diferită de precedenta. 

     În acest articol voi compara inteligența lui Cro-Magnon cu a egiptenilor de azi și cu inteligența egiptenilor de dinaintea revoluției industriale. I-am ales pe egipteni pentru că ei au realizat cîndva o civilizație care era cea mai avansată din lume la acea dată. O comparație similară s-a putea face și între Cro-Magnon și grecii din vremurile noastre. Iar rezultatul ar fi același: vînătorul paleolitic a fost mai inteligent.

     Voi începe prin a-l compara pe Cro-Magnon cu inuitul din ultimele secole.

     La capitolul inovație tehnologică, putem spune că Cro-Magnon era superior inuitului. Inuitul de acum cîteva sute de ani nu avea arme sau unelte pe care Cro-Magnon să nu le fi avut. Diferența e că inuitul le-a moștenit, însă Cro-Magnon le-a inventat. O altă diferență e că noi cunoaștem întreaga tehnologie de care dispuneau inuiții, în timp ce nu cunoaștem decît o parte din cea a Cro-Magnonilor, așa că orice descoperire nouă ar putea înclina și mai mult balanța în favoarea vînătorului paleolitic. Cum inovațiile tehnice presupun în primul rînd o inteligeță spațială mare și cum inuiții au acest tip de inteligență la cel mai înalt nivel printre populațiile actuale, putem trage deja concluzia că și Cro-Magnonii o posedau într-un grad foarte înalt.

     În ceea ce privește inteligența artistică, tot cea a Cro-Magnonilor pare mai mare decît a inuiților. Sculpturi ca acelea ale vînătorilor arctici au realizat și Cro-Magnonii, care, în plus, au excelat și în pictura rupestră.

    Privitor la inteligența verbală, probabil că aceasta trebuie să fi fost mai mare tot la Cro-Magnon, întrucît o ceată paleolitică era mai numeroasă decît o familie de inuiți și mediul înconjurător era unul mai variat, iar ambele particularități necesitau performanțe verbale mai mari. Probabil că inteligența verbală era supusă unei presiuni de selecție mai mari în cazul vînătorului paleolitic, ceea ce o făcea mai mare decît a inuitului.

     Ceata lui Cro-Magnon fiind mai numeroasă, aici un bărbat alfa avea acces la mai multe femei decît un inuit, ceea ce sporea selecția naturală, creînd condiții mai bune pentru creșterea sau menținerea nivelului mediu al inteligenței unei populații.

     Totul pare să pledeze pentru faptul că Cro-Magnon avea o inteligență mai mare decît a inuitului, pe toate planurile.

     Acum voi încerca să compar inteligența inuitului de azi cu cea a egipteanului de azi. Și a celor două populații de dinainte de revoluția industrială.

     Primul lucru care trebuie menționat e că din punct de vedere genetic egiptenii de azi sînt, într-o proporție covîrșitoare, chiar descendenții acelora care au realizat uimitoarea civilizație antică.

     Potrivit cercetărilor lui Richard Lynn, inuiții au un IQ de 91, egiptenii au un IQ de 81. Oricîte erori s-ar fi strecurat în măsurători, un lucru e cert: inuiții de azi sînt mai inteligenți decît egiptenii. Dar să încercăm să vedem și cum stăteau lucrurile înainte de revoluția industrială, care scade inteligența genotipică și o poate mări uneori pe cea fenotipică (prin efectul Flynn).

     Egiptul e o țară relativ recent intrată în revoluția industrială, care are încă o treime din populație angajată în agricultură, așa că inteligența genotipică nu putea fi afectată semnificativ față de Egiptul preindustrial. De asemenea, fiind o țară cu un produs intern brut relativ mic și cu o distribuție inegală a bogăției, efectul Flynn probabil că e nesemnificativ. Așa că putem considera că nivelul inteligenței în Egiptul preindustrial era unul nesemnificativ mai mare decît cel actual.

     În ceea ce-i privește pe inuiții din Canada, părerea mea e că ei constituie una dintre populațiile a căror inteligență genotipică a scăzut cel mai mult de pe urma revoluției industriale. Iată argumentele mele. Dacă în 1867 populația inuiților era estimată la 2.000 de indivizi, astăzi ea este de circa 25 de ori mai mare. Înmulțirea a fost și mai mare decît atît, întrucît aici nu sînt luați în calcul inuiții care au participat la procesul de metisaj. E o rată de creștere care arată o extraordinară relaxare a presiunii de selecție, care nu putea să aibă drept consecință decît o scădere importantă a inteligenței genotipice în acești ultimi aproape 150 de ani. În afară de mărimea ratei de creștere a populației, e probabil să fi jucat un rol însemnat în scăderea inteligenței inuiților și contactul cu patologia infecțioasă a albilor, precum și cu alimentația lor și cu alcoolul. Am putea să ne gîndim că trăind într-o țară dezvoltată, Canada, inuiții ar fi beneficiat, compensator, de o mare creștere a inteligenței fenotipice, prin efectul Flynn. Dar toate statisticile arată că inuiții nu au, pe niciun plan, nivelul de trai al canadianului mediu, așa că și efectul Flynn e probabil mai mic decît media canadiană. În plus, inuiții nici nu au „investit„ cît ceilați în confortul modern, ei „preferînd„ să investească într-o rată mai mare de creștere a populației lor. Iar efectul Flynn se manifestă mai puternic în populațiile cu o rată mică sau chiar negativă a creșterii demografice. Toate aceste argumente duc la concluzia că înainte de revoluția industrială inuiții trebuie să fi avut o inteligență semnificativ mai mare decît cea de acum, deci mai mare și decît cea a egiptenilor actuali și preindustriali.

     Nu se poate exclude nici varianta ca inuiții să fi fost populația cea mai inteligentă din lume imediat premergător revoluției industriale, dar ca ei să fi fost tocmai marii perdanți ai acestei revoluții în ceea ce privește inteligența. Tocmai pentru că ei au fost marii cîștigători privitor la înmulțirea populației. 

     Să recapitulăm. Cro-Magnon avea o inteligență superioară celei a vînătorului arctic din perioada preindustrială. Iar acesta avea o inteligență superioară celei a egipteanului preindustrial. În consecință, Cro-Magnon era mai inteligent decît egipteanul de azi și decît cel recent.

     Să ne îndreptăm atenția acum către egipteanul antic. Dacă am admite faptul că pînă la revoluția industrială ar fi existat o presiune de selecție suficientă încît să crească inteligența medie a oamenilor, ar trebui să admitem, consecutiv, două fapte. Primul ar fi că uimitoarea civilizație antică a Egiptului ar fi fost edificată de o populație cu un IQ în jur de cel mult 70, asta însemnînd că jumătate dintre oameni erau ceea ce numim azi retardați mental și doar 2% dintre oameni aveau inteligența unui englez mediu de azi. În condițile acestea, ar fi fost posibile atîtea inovații cîte au fost in Egiptul Antic? Al doilea fapt pe care ar trebui să-l admitem ar fi că Cro-Magnon ar fi fost mai inteligent decît egipteanul antic, adică ar fi existat o scădere a inteligenței și înainte de epoca industrială.

     Mult mai plauzibil este însă ca Cro-Magnon să fi atins maximumul de inteligență umană înregistrat vreodată. După care, odată atins un prag al inovațiilor, aceasta a echivalat cu o „migrație către sud„ care a slăbit presiunea de selecție și, consecutiv, și inteligența genotipică medie a oamenilor, proces pe care eu l-am numit antropoliză, ținînd cont de faptul că toată antropogeneza a constat într-o creștere a inteligenței.

     Privind lucrurile așa, egiptenii antici trebuie să fi fost mai inteligenți decît cei de azi. Ceea ce pare mai probabil decît să fi avut un IQ de 70, întrucît aceia erau capabili de inovație și invenție, în timp ce egiptenii de azi au dificultăți în a aplica un model care deja funcționează cu succes în alte părți ale lumii.

     Ar trebui să acceptăm odată faptul că, încă din paleolitic, evoluția lumii se face tot mai puțin pe baza unei înzestrări genetice și se sprijină tot mai mult pe zestrea extragenetică și pe o populație tot mai numeroasă. Din această populație numeroasă, o fracțiune tot mai mică are o contribuție la realizarea progresului tehnologic, adică la zestrea extragenetică. Iar o fracțiune tot mai mare din populație își sprijină inteligența pe suportul realizat de efectul Flynn, efect care probabil că s-a manifestat și în alte epoci decît cea industrială, și anume oridecîteori a existat o ameliorare a condițiilor materno-fetale.

     Iluzia că am fi tot mai inteligenți e doar o iluzie. Amăgirea că antropogeneza ar continua, în paralel cu progresul tehnologic, e numai o amăgire. De zeci de mii de ani trăim antropoliza.

 

P.S. Am afirmat mai sus că egiptenii ar fi putut fi înlocuiți în raționamentul meu cu grecii. Concluziile ar fi fost aceleași. Grecii au un IQ actual (92), aproape egal cu al inuiților (91) și sensibil mai mare decît al egiptenilor (81). Dar grecii au beneficiat de un efect Flynn mult mai mult decît egiptenii, fiindcă Grecia e o țară dezvoltată în care repartiția e de tip socialist. Așa că inteligența genotipică a grecilor probabil că nu e cu prea mult diferită de cea a egiptenilor.