Skip to content

OMUL DE CRO-MAGNON ERA MAI INTELIGENT DECÎT OMUL ACTUAL (VI)

Octombrie 23, 2015

În 2012, Gerald Crabtree publica un articol (http://bmi205.stanford.edu/_media/crabtree-2.pdf) în care demonstra scăderea continuă a inteligenței umane (inclusiv a inteligenței emoționale), de mii de ani, prin numărul foarte mare de mutații (majoritatea fiind defavorabile) nesancționate de o selecție naturală cu o presiune tot mai scăzută, mai ales din neolitic încoace. Cum era de așteptat, împotriva lui Crabtree s-a ridicat imediat corul optimiștilor de profesie ai corectitudinii politice, după care trăim în cea mai bună dintre lumile de pînă acum și, desigur, sîntem cei mai inteligenți dintre toți oamenii care au trăit pînă acum… Și nici rasiștilor nu le-a picat prea bine demonstrația lui Crabtree, cei mai mulți dintre aceștia fiind încă convinși că scăderea genotipică a inteligenței ar fi doar un fenomen de dată recentă (cu originea în revoluția industrială) și un fenomen care ar putea fi cumva stopat sau chiar inversat…

La trei ani după articolul lui Gerald Crabtree, iată însă că apare un studiu în Nature (http://www.nature.com/mp/journal/vaop/ncurrent/full/mp2015108a.html) care, fără să își propună cumva să lămurească evoluția inteligenței umane în istoria ei, vine să confirme teza lui Crabtree (și a celor care au susținut această teză înaintea sa, printre care se află și autorul acestui text).

În încercarea de a căuta eritabilitatea inteligenței, studiul apărut în Nature compară genomul a 1400 de oameni cu o inteligență de vîrf (cu un IQ>170; pentru comparație, laureații Nobel în științe au un IQ mediu de 145) cu genomul unui grup de control cu inteligență normală, ales aleator din populație, de peste 3000 de indivizi,ambele grupuri aparținînd rasei albe.

Studiul nu găsește gene specifice inteligenței înalte, gene care să fie prezente la grupul cu inteligență de vîrf și absente la grupul martor, cu inteligență normală. În schimb, studiul demonstrează faptul că în genomul grupului celor cu inteligență foarte înaltă există o frecvență mai mică a allelelor rare funcționale decît în grupul de control. Allelele rare sînt variante ale genelor comune și sînt apărute în urma unor mutații. Sînt mai rare întrucît sînt apărute mai recent și au avut la dispoziție mai puține generații pentru a se răspîndi. Sînt variante de gene noi și sînt de cele mai multe ori defavorabile, inclusiv asupra inteligenței, cum arată și acest studiu.

Un alt studiu publicat in Nature in 2012 (http://www.nature.com/articles/nature11690.epdf?) arăta că majoritatea covîrșitoare a acestor allele rare (și o majoritate și mai largă a celor potențial dăunătoare) au apărut în ultimii 5.000-10.000 de ani. Aceasta este și perioada în care s-a produs cea mai accelerată scădere a volumului cerebral.

Astfel, oamenii foarte inteligenți au mai multe variante de gene comune (vechi) și mai puține variante de gene rare (noi) funcționale în genom decît oamenii cu inteligență normală. Totuși, oamenii cu inteligență normală sînt mult mai numeroși. Aceasta constituie doar aparent un paradox, pentru că numărul de allele rare este foarte mare și nu toți oamenii sînt purtătorii acelorași allele rare.

Cu cît un om este mai vechi (adică are mai multe gene vechi și mai puține noi), cu atît el este mai inteligent. Rezultatul e concordant și cu rezultatul studierii genomului Omului din Kostenki (un Cro-Magnon de acum 36.000 de ani), care este cel mai apropiat genetic, dintre populațiile europene actuale, de cele nordice, care au cel mai mare IQ. Avînd genomul cel mai apropiat de al lui Cro-Magnon, aceste populații au, deci, și variantele de gene cele mai vechi.

Cu cît ne întoarcem mai mult în timp, cu atît mai puține gene noi vom găsi într-o populație umană. Întorcîndu-ne la omul originar (din care se trag toți eurasiaticii de azi), la Cro-Magnon, vom găsi în genomul lui numai gene vechi. Fiind omul cel mai vechi, e cel mai inteligent dintre toți cei care au existat pînă acum. E concordant și cu faptul că e cel care a avut și cel mai mare creier, cam cu 250 cmc mai mare decit îl au europenii astăzi.

Cro-Magnon e un hibrid Sapiens-Neanderthal și e rezultatul unei formidabile presiuni de selecție, în condițiile extrem de aspre ale glaciațiunii. În acea vreme, mutațiile nefavorabile erau eliminate, iar o mutație favorabilă (caz extrem de rar) se răspîndea, datorită selecției naturale, fenomen inexistent astăzi.

După apariția acestui studiu publicat, în luna august, în Nature, discuțiile despre evoluția inteligenței umane ar trebui să înceteze: cel puțin din momentul în care clima a început să se încălzească, din momentul maximumului glacial (acum 25.000 de ani), inteligența a început să scadă și a scăzut continuu și va scădea și în viitor.

Iar omul actual nu e decît un Cro-Magnon degenerat, atît fizic cît și în ceea ce privește inteligența. Și omul viitorului va fi, inevitabil, o degenerare a omului actual. Supraomul aparține trecutului, nu viitorului, cum se înșela Nietzsche…

Putem avansa și o estimare a IQ-ului acestui Supraom: mai mare de 170…

From → Uncategorized

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: