Skip to content

OMUL PALEOLITIC NORDIC ERA MAI INTELIGENT DECÎT OMUL MODERN (III)

Noiembrie 11, 2011

Am demonstrat deja, pe două căi independente, afirmaţia de mai sus, în două din textele precedente, care poartă acelaşi titlu. Aici voi da o a treia demonstraţie, complet diferită de primele două, a faptului că degradarea genetică a inteligenţei umane începe cel mai tîrziu în neolitic, nu abia în epoca revoluţiei industriale. Agricultura a dus la înmulţirea oamenilor, dar preţul plătit pentru acest cîştig cantitativ a fost o pierdere calitativă, scăderea inteligenţei.

Dacă privim o hartă a distribuţiei IQ-ului în Europa şi în zonele învecinate şi o hartă a expansiunii neoliticului, nu poate să nu ne sară în ochi faptul că există o legătură evidentă între nivelul inteligenţei actuale şi istoria trecerii la agricultură şi sedentarism: în zonele care au intrat mai repede în neolitic (Orientul Mijlociu) IQ-ul este undeva la 80, în regiunile care au adoptat ultimele agricultura (Europa de Nord) IQ-ul este cam 100, iar în regiunile care au trecut la sedentarism într-o fază intermediară (Europa de Sud) IQ-ul are o valoare intermediară, în jur de 90.

Dacă privim şi o hartă a haplogrupurilor y-DNA din Europa, constatăm că IQ-ul e cel mai mare acolo unde există şi cele mai mare proporţii de R1a şi R1b (indoeuropeni veniţi în epoca bronzului) şi de N1c1 (populaţii uralice). Indoeuropenii erau păstori nomazi, iar uralicii erau vînători. Ambele moduri de viaţă asigurau o mai mare presiune de selecţie decît cea realizată de sedentarismul agricol al neoliticilor şi, deci, o inteligenţă mai mare a acestor populaţii. Ceea ce concordă şi cu hărţile de IQ de astăzi, deşi tocmai Europa de Nord a cunoscut recent cel mai alert ritm al degradării genetice a inteligenţei, degenerare provocată de revoluţia industrială, revoluţie care a şi început şi a şi avut cea mai mare amploare tocmai în nordul continentului.

Populaţia uralică (N1c1) e relativ redusă numeric, aşa că nu a putut juca un rol însemnat decît în istoria locală, însă indoeuropenii (R1a şi, mai ales R1b) sînt cei care au făcut practic istoria lumii, începînd din epoca metalelor şi pînă acum, aşa că despre aceştia voi vorbi aici mai pe larg. În demonstraţia mea nu contează de unde au venit aceşti indoeuropeni în stepele din zona Mării Negre şi a Mării Caspice. Nu contează nici dacă ei sînt aceia care au domesticit primii calul, pe care l-au folosit ca animal de călărie, de povară sau de tracţiune. Nu contează nici dacă au inventat sau au preluat de la alţii roata şi carul. Şi nici dacă au inventat sau dacă doar au împrumutat de la alţii metalurgia. Pentru demonstraţia mea, important este că nu au cunoscut un stadiu de viaţă agricolă, sedentară. Păstoritul pe care îl practicau era mult mai aproape de modul de viaţă al vînătorilor paleolitici decît era cel al agricultorilor neolitici. Şi tocmai acest mod de viaţă le-a asigurat o conservare mai bună a inteligenţei paleolitice, fapt care le-a şi permis cucerirea lumii. Faptul că purtătorii haplogrupurilor R1a şi R1b nu au fost agricultori e dovedit atît arheologic cît şi lingvistic. În toate zonele pe care aveau să le ocupe ulterior indoeuropenii, cuvintele care desemnează plantele cultivate sînt împrumutate din vechile limbi locale, în timp ce cuvintele care numesc animalele domestice sint indoeuropene. Iar această dovadă lingvistică este, probabil, cea mai importantă, cu privire la faptul că indoeuropenii nu trăiau din agricultură.

În stepele din sudul Rusiei şi Ucrainei, indoeuropenii au transformat calul, roata şi bronzul într-o adevărată maşină de război, cu care au pornit să cucerească lumea. De la o viaţă bazată pe exploatarea animalelor de turmă şi pe vînătoare, ei au trecut la o viaţă bazată pe prădarea şi pe exploatarea agricultorilor.

În sudul Europei, unde se produsese deja explozia demografică neolitică, indoeuropenii nu au înlocuit prin exterminare vechile haplogrupuri paleolitice (I) şi neolitice (G, E1b1b, J, T), ci s-au constituit într-o aristocraţie care a exploatat munca acestor agricultori. Ocupaţia lor a fost în continuare războiul, nu agricultura.

În nordul şi în vestul Europei, indoeuropenii, mai ales cei R1b, au întîlnit ţinuturi mai puţin populate, întrucît erau intrate mai tîrziu sau deloc în neolitic. În unele dintre aceste zone, haplogrupul R1b a înlocuit aproape complet liniile masculine precedente, astfel că în Irlanda, Ţara Galilor, Catalonia sau Ţara Bascilor urmaşii bărbaţilor indoeuropeni R1b1 reprezintă 80-85% din populaţie. În alte regiuni, bărbaţii paleolitici au reuşit să-şi perpetueze şi ei genele, un exemplu fiind Suedia, unde haplogrupul paleolitic I reprezintă cam 40% din populaţie, tot atît cît indoeuropenii (R1a şi R1b au în jur de 20% fiecare). Iar în unele arii, ca Finlanda, indoeuropenii R1a şi R1b ating abia 10%, în timp ce uralicii predomină cu 60%, restul de 30% fiind originarii paleolitici europeni I. Peste tot însă, haplogrupurile materne (mt-DNA) sînt predominant cele originare paleolitice (H şi U), în unele regiuni, cum ar fi Ţara Bascilor, acestea însumînd cam 80% din populaţie. (Bazîndu-mă pe toate aceste date, subliniez că ar fi greşit să tragem concluzia că indoeuropenii ar avea o superioritate genetică imuabilă, de felul celei proclamate de nazişti. Superioritatea inteligenţei lor, ca şi a inteligenţei ne-indoeuropenilor nordici I şi N1c1, se datorează doar faptului că ei au fost supuşi unor presiuni de selecţie mai mari decît a oamenilor care au adoptat mai de timpuriu agricultura sau care au trăit în climate mai blînde. De asemenea, inteligenţa indoeuropenilor scade odată cu scăderea presiunii de selecţie, aşa cum e deja dovedit că se întîmplă de la revoluţia industrială încoace.)

Dar indoeuropenii nu au cucerit doar Europa.Tot ei au înfăptuit şi revoluţia industrială şi au construit societatea modernă. Iar urmaşii bărbaţilor indoeuropeni şi ai femeilor de origine paleolitică europeană au cucerit oceanele lumii şi, apoi, America şi Australia (în special cei R1b) şi tot ei sînt cei care au pornit la cucerirea cosmosului (americanii R1b şi ruşii R1a). Ei au reuşit toate acestea datorită faptului că au avut o inteligenţă mai mare decît a tuturor populaţiilor cu care au intrat în competiţie. Ei domină încă, economic şi militar, întreaga lume, după ce aproape întreaga lume a făcut parte din imperiile lor coloniale.

Acum însă supremaţia acestor metişi, rezultaţi din nomazii indoeuropeni şi vînătorii paleolitici europeni, este ameninţată de populaţiile din Asia de Est, al căror IQ a devenit astăzi semnificativ superior (cu cel puţin 5 puncte) IQ-ului europenilor nordici. Explicaţia acestui IQ ridicat al asiaticilor se explică, în cea mai mare parte, tot prin întîrzierea intrării în neolitic. Astfel, coreenii nu au adoptat agricultura cel puţin pînă acum 5.500 de ani, iar japonezii au introdus cultivarea orezului abia acum 2.500 de ani. China e însă un caz particular, despre care am mai scris. Deşi neoliticul a pătruns în unele zone din China devreme, această ţară îşi conservă un IQ ridicat. Probabil că o mare parte dintre chinezi au adoptat totuşi tîrziu agricultura, fapt care se poate explica parţial prin aceea că 40% din suprafaţa Chinei e acoperită de munţi. Şi, în mod sigur, China şi-a conservat mai bine decît alte ţări inteligenţa cu care a intrat în epoca industrială prin politica demografică din ultimele decenii, aşa cum am arătat deja într-un alt text.

Revenind la civilizaţia indoeuropenilor, care încă domină lumea, aceasta va decădea din aceleaşi motiv din care au decăzut toate civilizaţiile de pînă acum: scăderea inteligenţei sub un anumit prag al zestrei genetice, scădere care nu mai poate fi compensată de zestrea extragenetică a tehnologiei. Indoeuropenii au avut norocul de a se sustrage mai mult timp degradării inteligenţei inerente trecerii la agricultură, dar tocmai acest lucru i-a aruncat în primul val al degenerării accelerate, indisolubil legată de modul de viaţă generat de revoluţia industrială.

From → Uncategorized

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: